Introducere

Omenirea a inregistrat progrese impresionante intr-o perioada relativ scurta de timp. Raportata la varsta Universului, istoria omenirii nu inseama mai mult de o clipa. Totusi, aceasta clipa a insemnat evolutia de la roata la Statia Spatiala Internationala sau de la semnalele cu fum la comunicatii wireless si la internet. Omul a facut descoperiri extraordinare in toate domeniile cunoasterii: de la matematica la medicina si de la biologie la semiconductori.

Majoritatea acestor progrese au fost inregistrate in ultimele sute de ani; cele mai impresionante realizari au avut loc in ultimele decenii - o perioada de timp si mai redusa. Timpul pare sa se comprime in timp ce rata progresului, cercetarii si a dezvoltarii se accelereaza.

Exista un motiv care sta la baza progresului? Este aceasta dorinta de cunoastere inclusa in genele fiecaruia dintre noi? Posibil, insa pe langa asta putem descoperi motive mult mai pragmatice. Progresul stiintific si tehnic serveste practic imbunatatirii conditiei umane si satisfacerii nevoilor individuale. Fie ca este vorba de medicamente noi sau de sisteme moderne de transport al apei care rezolva nevoi fiziologice (mai tineti minte scara lui Maslow?), sisteme si organizatii care rezolva nevoile de securitate, sau sisteme noi de comunicatii care rezolva nevoile de apartenenta, toate descoperirile si inventiile omului contribuie la bunastarea sa. Chiar si cercetarea abstracta satisface nevoi - cele de la varful scarii lui Maslow.

Chiar daca standardul de viata nu este acelasi in toate tarile, acesta a crescut destul de mult in timpurile moderne. Totusi, exista inca multe lucruri de descoperit. Din pacate, dintre toate stiintele, politologia este una in care progresul este foarte lent. Aceasta este o concluzie surprinzatoare, intrucat sistemul politic are o influenta covarsitoare asupra vietii fiecaruia dintre noi. Majoritatea oamenilor sunt nemultumiti intr-o masura mai mare sau mai mica de rezultatele sistemului politic actual. Din pacate, cei mai multi critica rezultatele, dar nu si natura acestor sisteme politice.

Majoritatea oamenilor nu s-ar gandi niciodata la schimbarea sistemului politic actual. Doar a mers "destul de bine" pana acum in tarile cu traditie democratica. Intr-adevar, comparata cu alte sisteme, mai noi sau mai vechi, democratia merge relativ bine. Doar istoria recenta furnizeaza suficiente exemple de experimente politice esuate, de la nazism si fascism la comunism sau revolutia culturala; comparate cu acestea, democaratia are avantaje evidente.

In teorie, democratia functioneaza foarte bine: societatea deleaga puterea catre cei mai capabili indivizi, care folosesc aceasta putere in folosul societatii. Intr-un asemenea sistem, parerea fiecarui individ conteaza, prin votul sau; politicienii sunt tinuti responsabili si risca sa isi piarda statutul si/sau functia la urmatoarele alegeri, daca nu isi tin promisiunile. Suna bine.

Ca de obicei, teoria este buna doar pentru manuale. In realitate, majoritatea alegatorilor sunt nemultumiti de rezultatul acestui proces. Un vot individual nu are absolut nici o insemnatate in marea schema politica; majoritatea indivizilor percep aceasta problema, iar un procent insemnat din populatie nici nu mai participa la vot. In plus, activitatea majoritatii politicienilor si membrilor unei administratii este departe de a fi satisfacatoare. Sistemele, organizatiile si mecanismele politice si-au pierdut dinamismul; astazi, toate acestea s-au solidificat intr-un proces politic inert, de la care putini asteapta imbunatatiri.

In majoritatea tarilor cu structuri "democratice" traditionale, un numar redus de partide preiau pe rand puterea politica. Idei si concepte noi sunt greu de promovat si implementat. Grupuri de lobby si de presiune, oficiale sau neoficiale, distorsioneaza valorile democratiei. In final, majoritatea poate avea ceva beneficii, dar aceste beneficii sunt mult mai reduse decat ar trebui sa fie.

Desigur, in timp toata lumea are de castigat. Nu vreau sa spun ca democratia este neaparat un sistem slab. Functioneaza bine. Dar si telegraful a functionat bine atunci cand a fost inventat. Iar apoi, dupa telegraf a venit telefonul. Faxul. Comunicatii prin satelit, wireless si prin internet. Fara indoiala acest progres in telecomunicatii este binevenit. Desigur, exista inca loc pentru alte descoperiri in acest domeniu.

Asa ca revenim la democratie. Are anumite avantaje si a avut contributii pozitive asupra societatii, ca si telegraful la vreme sa. Si tot precum telegraful, sistemul trebuie imbunatatit.

Optiuni disponibile

Democratia a aparut ca o solutie la o problema cu mai multe variabile: gasirea unei strategii eficiente pentru progresul societatii si pentru rezolvarea nevoilor individuale, dar in acelasi timp pastrarea unor valori fundamentale precum liberatatea, egalitatea si dreptatea sociala. Nu este deloc usor: progresul societatii este o problema foarte complexa; daca mai adaugam si necesitatea pastrarii valorilor de mai sus, problema devine de nerezolvat.

Si aceasta problema chiar este de nerezolvat. Probabil nu se vor gasi niciodata metode de a satisface toate nevoile fiecarui membru al societatii in parte. Intr-o lume cu resurse limitate, nevoile aflate intr-o continua dezvoltare nu pot fi satisfacute in mod adecvat. Asa ca problema este alocarea cat mai eficienta a resurselor existente, astfel incat toti membrii societatii sa beneficieze si societatea sa avanseze. Desigur, rolul sistemului politic este de a intocmi legile si regulile dupa care resursele sunt alocate, si nu alocarea in sine a acestor resurse. In aceste circumstante, intrebarea este: sistemul democratic actual duce la cele mai eficiente rezultate sau nu?

Se pierde foarte mult timp cu critici la adresa sistemului politic actual. Dar critica fara solutii alternative la problemele existente este intuila si chiar enervanta. Acesta este motivul pentru care vom prezenta o serie de alternative la sistemul politic actual in acest articol.

Ceea ce democratia incearca sa realizeze este o administrare eficienta a afacerilor societatii, acordand fiecarui individ posibiltatea de a isi exprima parerea (este adevarat, in mod indirect). Teoretic, eu, tu si fiecare dintre noi - ne decidem singuri soarta prin vot, si impreuna decidem soarta societatii. Minunat.

Serios, sa vedem ce optiuni exista pentru imbunatatirea sistemului politic actual; nu ca ar fi un sistem prost, dar poate fi imbunatatit. Dupa cum am mentionat mai sus, prin democratie incercam sa atingem administrare perfecta a societatii si egalitatea indivizilor. Astazi, nici unul din aceste obiective nu este realizat pe deplin. De regula, administrarea societatii este ineficienta intr-un fel sau altul pentru o mare proportie din populatie. Si doar nu credeti ca sunteti in vreun fel egali cu vreun parlamentar sau membru de guvern de rang mai inalt.

Optiunea 1
Inteligenta si Eficienta

vom prezenta doua alternative pentru imbunatatirea sistemului politic. Mai intai, sa ne concentram asupra imbunatatirii eficientei. In mod ideal, am dori sa avem un guvern si un parlament formate din cei mai inteligenti si capabili membri ai societatii, astfel incat sa le delegam cu maxima incredere sarcina conducerii afacerilor societatii.

In practica, probabil nu ii vom gasi niciodata pe acesti oameni. Sau, chiar daca ii gasim, probabil nu vor dori sa se ocupe de asa ceva. Chiar si asa, sistemul politic ar putea avea rezultate mult mai bune decat are azi.

Gandeste-te la urmatoarele: daca vrei sa fii doctor trebuie sa petreci multi ani prin scoli si prin stagii de practica, iar apoi vei avea de trecut examene nu foarte usoare. Nu oricine poate si nu oricine trebuie sa fie doctor. Doctorii nu sunt votati de pacienti iar apoi trimisi in sala de operatie, ci selectati pe baza unor criterii riguroase.

Exista o procedura similara si pentru avocati. Si pentru nenumarate alte profesii. Chiar si un vanzator la un magazin trebuie sa prezinte anumite calitati. Si atunci de ce oare folosim o prodedura complet diferita pentru a gasi oameni pentru cea mai importante functie in societate - cea de conducere?

Guvernul sau administratia unei tari influenteaza membrii unei societati in nenumarate moduri. Cei pe care tu i-ai "votat" hotarasc ce parte din venitul pe care il faci iti este luat; in ce moduri sunt cheltuiti banii "publici"; cum ai voie sa faci bani si in ce conditii; care este nivelul de poluare pe care il poti suporta; ce mancare poti sa mananci; in ce conditii poti sa calatoresti - mii de decizii care sunt facute in locul tau, de cei pe care ii "alegi". "votul tau conteaza", corect?

Asa. Daca tot suntem de acord ca trebuie sa fie cineva care sa se ocupe de conducerea societatii, de ce sa nu facem acest proces mai eficient? Cum? Usor, gasim oameni mai capabili. In ce mod? Printr-un proces de selectie.

Nimeni nu spune ca acestor persoane minunate trebuie sa li se acorde in mod automat puterea. Vor exista in continuare alegeri si partide politice; nimeni nu vrea dictaturi. Doar incercam sa gasim modalitati de imbunatatire a sistemului politic, nu de inlocuire a sa.

Cercetarile moderne au evidentiat un fapt care era clar de mai mult timp: oamenii nu sunt creati egali; unii pot fugi mai repede decat altii; unii pot tine discursuri mai bine decat altii; unii poti gandi mai repede si pot gasi solutii mai bune la probleme; genele, mediul si pregatirea joaca un rol important in toate acestea. Mai mult, oamenii nu se dezvolta in acelasi ritm: unii se chinuie mai mult sa isi imbunatateasca anumite calitati; altii invata mai mult pentru a sti mai multe, si asa mai departe.

In timpurile noastre avem posibilitatea sa masuram nivelul de inteligenta al unui individ si sa il raportam la performantele sale intelectuale. Astfel, potentiali membri de parlament, presedinti si membri de rang inalt ai guvernului ar trebui evaluati, iar coeficientul lor IQ ar trebui determinat. Aceleasi grupuri de persoane ar trebui sa treaca si examene foarte stricte.

Mai intai, celor care iau note proaste la examene (si, eventual, si celor care au un coeficient IQ sub un anumit nivel) nu ar trebui sa li se permita accesul in anumite functii. Discriminare? desigur, dar eu unul as vrea sa stiu ca sunt reprezentat de cele mai destepte si capabile persoane ce se pot gasi. Apoi, rezultatele examenelor si scorurile IQ ar trebui facute publice, astfel incat alegatorii sa ia decizii in cunostinta de cauza.

Aceasta rezolva doar o parte din problema - conducatorii. Teoretic, s-ar putea rezolva si o alta latura a problemei. Oare ce procent din alegatori iau o devizie rationala atunci cand voteaza? Ce procent din alegatori isi bazeaza decizia pe traditie sau inertie? pe reclame tv colorate? pe incidente sau cuvantari izolate? O alta idee este urmatoarea: fiecare alegator completeaza un test IQ inainte de vot. Nu dureaza mai mult de 30 de minute. Ponderea votului va fi corelata cu scorul IQ: fiecare persoana va avea o pondere de unul, doua sau trei voturi, in functie de scorul IQ. Desigur, nimeni nu poate fi fortat sa completeze testul; persoanele care refuza vor primi implicit un singur vot.

Prea radical, vei spune. Discriminare, vei urla. Poate. Va duce la dictatura, te vei gandi. Putin probabil.

Dar pana la urma, ce conteaza? Scopul sau mijloacele?

Optiunea 2
Tehnologie si Egalitate

Ok, poate ideea de mai sus a fost prea radicala. sa trecem peste asta si sa incercam sa gasim o modalitate de imbunatatire a eficientei administratiei, fara a renunta la principiul egalitatii alegatorilor.

Gandeste-te la urmatoarele: cum ti-ar placea sa traiesti intr-o lume in care hotarasti de la ce aprozar sa iti iei legumele numai o data la patru ani de zile. Iar principiul este valabil pentru orice fel de cumparaturi: nu iti poti schimba masina sau televizorul decat o data la patru ani; nu iti poti schimba frizerul decat o data la patru ani; iti poti schimba banca, magazinul de haine sau cel de la care iti iei mobila numai o data la patru ani.

Acum imagineaza-ti si urmatoarea chestie: aprozarul, banca, producatorul de masini si cel de haine - toate acestea apartin aceleiasi firme. Poti schimba firma numai o data la patru ani. Cand faci asta, vei avea un alt aprozar si un alt magazin de haine de la care sa te aprovizionezi, dar ele vor apartine tot de o singura firma (diferita de prima). Deci, pentru perioade de patru ani, politica generala a tuturor magainzelor la care mergi va fi aceeasi.

Suna bine? Asta se intampla in politica acum. Votezi o data la patru ani si speri ca va fi mai bine. Nu te poti razgandi pe parcurs si alege alt partid. Dai un vot si primesti tot pachetul: poate ai ales un partid pentru ca ti-a placut politica economica; dar la pachet primesti si politica sa externa, care poate nu e foarte inspirata, si un sistem fiscal care nu suna bine deloc. Pe de alta parte, un alt partid are un sistem fiscal decent, dar restul politicii economice este dezastruos. Deci trebuie sa faci un compromis.

Conditiile de viata in prezent sunt mult mai bune decat cele ale unei persoane care traia acum 300 de ani, de exemplu. Acest progres este aproape exclusiv generat de initiative ale sectorului privat; de regula, statul nu reuseste decat sa supra-reglementeze si sa franeze progresul.

Sa ne gandim putin la modul de functionare al sistemului economic: pentru orice produs sau serviciu de care ai nevoie, de regula exista un numar mai mare de producatori din care poti alege. Cei care vin pe piata cu cele mai bune produse, cele mai ieftine, sau amandoua, castiga. Pentru asta, firmele se chinuie destul de mult: cercetare, tehnica de calcul, echipa de vanzari, contabili - este nevoie de multe rotite in acest angrenaj, intrucat cumpratorii iau decizii in timp real, si nu o data la patru ani.

Acum sa vedem cum functioneaza sistemul politic: pentru o persoana obisnuita nu exista decizii in timp real. Practic, singurul lucru pe care o persoana il decide este cine sa faca decizii in locul sau. Tu hotarasti doar ce partide, politicieni si "experti" iti vor spune cum poti sa iti traisesti viata in societatea noastra "civilizata" si "democratica". Sistemul functioneaza datorita ignorantei fiecaruia dintre noi: daca suficiente persoane ar sta putin sa se gandeasca la problema asta, s-ar putea descoperi solutii.

Idealul politic al vremurilor noastre este dreptul fiecarei persoane sa isi traiasca viata asa cum vrea, atata timp cat nu deranjeaza drepturile similare ale altora. Insa modul in care este organizat statul acum face ca acesta sa ramana doar un ideal, departe de realitate.

Cu cat o persoana sau organizatie are putere mai mare, cu atat are mai multe posibilitati sa o abuzeze, in mod intentionat sau involuntar. iar formele de abuz sunt numeroase, si nu se rezuma doar la delapidarea banilor publici si luarea de mita. impozitele aberante sunt o forma de abuz. un sistem sanitar slab este o forma de abuz; politici economice si sociale ineficiente sunt tot atatea abuzuri.

toate acestea pot fi schimbate cu tehnologia actuala si cu o schimbare majora a modului in care functioneaza sistemul politic. ceea ce propun este inlocuirea sistemului parlamentar cu un sistem complex de decizii individuale. cu alte cuvinte, toate legile vor fi propuse, analizate si votate de catre populatie in mod direct. astfel, sistemul legislativ va putea fi definit si adoptat in mod direct de catre utilizatorii sai.

utilizand internetul orice individ ar avea posibilitatea sa voteze pentru sau impotriva oricarei propuneri legislative, politici economice si asa mai departe. acest sistem de vot ar fi utilizat pentru toate legile necesare bunei functionari a societatii. procesul s-ar derula in timp real. propunerile legislative ar veni din partea partidelor politice, organizatiilor neguvernamentale si indivizilor.

parlamentul ar disparea. rolul partidelor politice s-ar reduce la emiterea de propuneri legislative (concurand in acest rol cu organizatii apolitice si chiar indivizi). guvernul si administratia nu vor avea nici un cuvant de spus in definirea politicilor statului, avand rol 100% executiv. populatia va fi cea care va analiza politicile propuse si va vota in mod direct, pe baza astaptarilor, experientei si analizei fiecarui individ in parte.

intr-un asemenea scenariu, sistemul politic ar putea sa copieze succesul sistemului economic - nevoile celor multi ar defini sistemul de legi si mecanismele de conducere a societatii. daca suntem de acord ca puterea trebuie sa apartina fiecarui individ, atunci sa lasam indivzii sa o exercite, nu sa o delege.

functionad in timp real, un asemenea sistem ar putea pune o serie de probleme utilizatorilor sai: numarul de legi si reguli in toate domeniile de activitate este imens. aceasta va duce la o serie de procese de selectie destul de interesante. Mai intai, un procent important din populatie nu va avea timpul sau dorinta sa participe in timp real la procesul politic. Astfel, cei care acum voteaza orbeste odata la patru ani, pentru ca este "datoria" lor sa o faca, se vor pune singuri in afara procesului decizional. Numai cei cu un interes real in modul de functionare a societatii vor avea posibilitatea sa decida.

apoi, nici un individ nu va putea sa tina evidenta si sa voteze pentru toate legile propuse. astfel, cei mai multi se vor specializa si vor fi interesati doar de domeniile care au un impact direct asupra vietii lor, intr-un fel sau altul.

persoanele, firmele si organizatiile care au legatura cu industria ingrasamintelor, spre exemplu, vor putea sa propuna proiecte de legi pentru reglementarea acestei industrii; persoanele care vor vota si adopta aceste propuneri sunt probabil cele care au legatura cu industria ingrasamintelor: proprietari, manageri si angajati ai fabricilor de ingrasaminte, utilizatori de ingrasaminte si asa mai departe. astfel, acest segment al populatiei va fi liber sa reglementeze domeniul de maxim interes pentru membrii sai. pe masura ce procesul avanseaza, alte persoane si organizatii pot considera ca industria ingrasamintelor poate crea probleme cu poluarea; aceste persoane vor fi libere sa se implice direct in procesul legislativ, propunand alternative si negociind cu producatori si utilizatorii de ingrasaminte. sistemul se stabilizeaza singur.

daca un procent suficient de mare din populatie se teme de poluarea produsa de fabricile de ingrasaminte, atunci legislatia in domeniu va cuprinde masuri anti-poluare drastice. daca, pe de alta parte, societatii nu ii pasa de poluare, atunci proprietarii si angajatii acestor fabrici vor fi liberi sa reglementeze aceasta industrie fara nici o grija. nici persoana nu va vota cu gandul la "binele colectiv" - o notiune pe care toti politicienii o urmaresc, dar nimeni nu reuseste sa o puna in practica. astfel, cei care au interes intr-un anumit domeniu, voteaza in mod direct. cu ce ar fi mai bun un parlamentar la acest lucru?

industria ingrasamintelor este doar un exemplu, o nisa. legi mai importante precum codul rutier sau legea contabilitatii ar atrage mai multe persoane. si daca majoritatea celor care voteaza considera ca viteza maxima pe autostrada ar trebui sa fie 180 km/h, atunci asa sa fie - aceasta este dorinta majoritatii. nu asta este democratia, pana la urma? in timp, societatea ar realiza ca o asemenea limita duce la mai multe accidente, si limita ar fi redusa. sistemul se va stabiliza singur.

implementarea unui asemenea sistem ar duce la aparitia unor furnizori de servicii dedicati - firme infiintate pentru a centraliza, organiza si distribui informatii despre noi propuneri legislative. in mod ideal, o persoana s-ar putea abona la un asemenea sistem de informare, ar afla despre noile propuneri legislative in domeniul asigurarilor, spre exemplu, si ar vota. manipularea alegatorilor de catre asemenea firme, de catre partide politice sau orice alte organizatii sau indivizi ar fi drastic pedepsita - la fel cum este pedepsita manipularea pretului actiunilor la bursa in tarile dezvoltate.

o amenintare la adresa sistemului este aparitia unui numar redus de structuri politice care ar monopoliza noile propuneri legislative; cu alte cuvinte, un numar limitat de foste partide si/sau fosti politicieni ar primi o atentie nemeritata din partea unui procent mare din populatie, pe baza traditiei sau a unor realizari trecute. se poate spera, insa, ca cei care pretuiesc mai mult forma decat continutul atunci cand voteaza vor pierde interesul pentru noul sistem politic. daca legile anti-manipulare vor fi aplicate in mod strict, atunci manipularea politica la scara larga, asa cum este ea practicata astazi, va disparea.

o conditie pentru implementarea acestui sistem este utilizarea pe scara larga a internetului. in majoritatea tarilor dezvoltate, internetul este deja la fel de normal precum apa curenta sau iluminatul electric pentru un procent important din populatie; in cateva decenii, aceasta afirmatie va fi adevarata pentru majoritatea locuitorilor acestor tari. iar pentru cei care tot nu vor avea o legatura la internet, birourile administratiei publice ar putea pune la dispozitia publicului legaturi dedicate gratuite pentru accesul in sistem.

tehnologia exista deja. ceea ce nu exista este schimbarea necesara in modul de percepere a rolului si naturii unui sistem politic. societatea s-a obisnuit sa fie condusa. renuntarea la parlamente si la majoritatea functiilor partidelor politice si guvernelor suna cam ciudat pentru multi. in plus, multi considera ca sistemul de delegare a puterii functioneaza destul de bine. si este adevarat. problema este, insa, ca multi isi bazeaza voturile pe traditie, imagine si sentimente, si pe calitatea spectacolului pe care politicienii il pun in scena pentru marele public. si atunci, de ce sa nu delegam puteresa tuturor celor care vor sa ia parte la procesul politic?

desigur, nimeni nu ar fi mai nemultumit de noul sistem politic decat actuala clasa politica. un asemena sistem ar face ca politicienii sa isi piarda puterea, influenta si posibilitatile de care se bucura in prezent. desigur, acestia nu ar ramane fara ocupatie, intrucat administratia va avea intotdeauna nevoie de oameni; dar rolul actualilor politicieni s-ar reduce considerabil, devenind unul executiv. astfel, nici un politician actual nu va fi de acord cu asemenea schimbari.

intrucat sistemul politic difera in multe moduri de cel economic, schimbarea acestuia va fi extrem de lenta. schimbarile rapide in politica sunt generate numai de revolutii, dar asemenea evenimente sunt practic imposibile in societatile dezvoltate de astazi, unde oamenii traiesc cu iluzia libertatii si a bogatiei si nu vad motive sa schimbe nimic. mai mult, revolutiile sunt determinate de regula de grupari care urmaresc schimbarea centrelor de putere, si nu bunastarea maselor; in aceste conditii, o revolutie care urmareste sa distribuie puteresa in loc sa o concentreze in alte maini este putin probabila.

in orice caz, discutia despre imbunatatirea sistemului politic actual ramane deschisa. dupa cum arata lucrurile astazi, schimbari majore in viitorul previzibil sunt improbabile. cu toate acestea, discutia trebuie sa continue. noi idei si concepte trebuie analizate si discutate, cu speranta ca poate intr-o zi democratia va insemna mai mult decat inseamna astazi.(wfoster42, iul 2003)