doi

ma mai tot gandesc ce sa scriu. dupa atatia ani de pauza nu e simplu. am studiat diversele variante, de la intamplari urbane pana la pictori flamanzi din secolul saptispe sau imbunatatiri si mici proiecte pentru casa si gradina.

da' pana la urma, cu greu datorita ruginei adunate sub taste in ultimul an, am revenit la esenta a ceea ce este mintrubbing.org: o activitate laborioasa, complexa si inovatoare prin care de fapt nu faci nimic. cumva, o munca fara efort (si fara finalitate ar zice unii, dar mai mult din invidie).

m-am mai gandit un pic si la motivul pentru care siteul asta si-a luat binemeritata pauza dupa atatia ani de activitate. am privit cu groaza fenomenul desfasurandu-se in timp, si incet am inteles: creierul se plictiseste.

nu iti mai arde de scoala sau servici (dupa caz), de mers la aceleasi filme obosite, de aceeasi persoana sau de fusion cusine, si atunci faci un site. e palpitant un timp, atingi cateva milioane de pageviews, dar dupa aia intra si treaba asta in rutina dupa o perioada intre trei si cinci ani. am trecut cu totii prin asta.

lasi siteul, treci la altele, te plictisesti si de alea, si dupa aia revii, spasit inapoi. e greu la inceput, dar pana la urma faci pasul decisiv spre web 2.0 si bagi updateul.

iar dupa ce ai bagat updateul, lumea il descopera, il citeste si apoi cauta plina de speranta linkul de comentarii, pentru a isi oferi parerile valoroase. inevitabil, dezamagirea generala se asterne ca o zapada cazuta tarziu in martie, cand credeai ca vine primavara (dupa o iarna grea): nu poti lasa comentarii.

de ce ai putea?

[x]

next